Si a fost si Sibiu, ARTmania la inceput si apoi o plimbare sanatoasa pe munte. Ne-am rupt picioarele vreo 4 ore la urcare si "doar" 2 la coborare, momente intrerupte de noaptea in cortul luat de vant si o mik barfa despre polonezi in timpul orelor de plaja... Ahhh... Negoiu, 7-8 ore, asteapta-ma k sosec... omg... NOT :P
Asculta radio Whisper
">
joi, 24 iulie 2008
marți, 15 iulie 2008
La munte
Am fost la Busteni, din nou. Ca pensionarii, am vrut noi. Dar pana la urma am urcat si pana la Cruce pe Caraiman!
Vreme frumoasa... coada la telecabina... prapastii fara fund... mult mult soare... adrenalina cat cuprinde... capre negre... inscriptii nebanuite... cam asa ar suna daca s-ar face un film dupa aventura noastra.
Vreme frumoasa... coada la telecabina... prapastii fara fund... mult mult soare... adrenalina cat cuprinde... capre negre... inscriptii nebanuite... cam asa ar suna daca s-ar face un film dupa aventura noastra.
joi, 10 iulie 2008
duminică, 6 iulie 2008
sâmbătă, 5 iulie 2008
Singura mea piesa de teatru
Piesa monstruoasa
(teatru scurt)
Act I
Scena 1
Camelia (in genunchi, cu profilul drept spre public): -Credeai ca poti sa zbori!?! Esti doar un monstru. Visele tale sunt ingradite si monstruoase. Vreau sa plec (se indreapta spre baie).
Razvan (intra pe usa in pantaloni scurti si slapi): -Ce zi pierduta! Cameliaaa! era inchis la strand. (Pentru sine): e la baie, cand o cauti tot la baie. (Se aseaza pe fotoliu si da drumul la televizor): Iar s-a stricat telecomanda. (Se ridica si se indreapta spre televizor; schimba canalele T.V.).
Camelia (iesind din toaleta): -Ce e? Vii si dai drumul la T.V. si mai zici ca sunt zilele pierdute!
Razvan: -M-am intalnit cu Sory, si ea si-a luat teapala strand. Ce chestie, sa-l inchida! E inca destul de cald, sau, ma rog, asa cred eu.
Camelia: -Roaga-te, ca numai asta-ti lipseste. Schimba-te si pune mancarea la incalzit. Eu am treaba.
Razvan: Mai tarziu, mi-e lene... Stii ca Sory e in anul II? Si eu care nici nu m-am gandit la facultate. Da' lasa ca a fost buna si armata. Astia de azi nici nu stiu ce pierd. Ia sa te duci si tu sa faci armata ca acum ai voie. (rade putin).
Camelia: La ce te uiti? Sa nu-mi spui ca la stiri!
Razvan: Ba sa stii ca si eu pot sa ma uit "la stiri"
(Tacere; Camelia care a aranjat lucrurile prin casa ravasita pana acum, se indreapta spre oglinda din hol pentru a-si aranja parul).
Camelia: Eu plec! Atat pot sa-ti spun azi.
Scena 2
Razvan (in acelasi loc in care l-am lasat in scena I, dar imbracat in pijama, pijama cu imprimeu cu porcusori albastri): -Ia uite, s-a mai omorat una in parc. Bai, frate, e a treia saptamana asta. Pe unde o fi Camelia?
(Suna la interfon: o data, de doua ori; Razvan se rifica sa raspunda).
Razvan: -Da, cine e?
Camelia (din interfon): -Eu!
(Razvan apasa si da drumul la incuietoare; asteapta in hol).
Camelia (intra pe usa): -Buna! Cat e ceasul? Ce zi frumoasa!
Razvan (se tranteste pe canapea): -E 21, deja e noapte. Ce-ai mai facut?
Camelia: -Nu mare lucru. M-am plimbat prin parc. A fost... sa zicem, inaltator.
Razvan: Mi-e foame. Mama vine maine. O s-o rog sa-mi faca ceva.
Camelia: Sa NE faca ceva! Ca doar e si mama mea. Ia uite ce egoist! (il ciufuleste; se aseaza si ea pe canapea).
Act II
Scena 1 (A doua zi, ora 12, Mama, Camelia, Razvan)
Razvan: -Ce bine ca ai venit, uite, fiica ta ma tine flamand (smiorcaindu-se si razand). Vreau ceva bun; ce mi-ai adus?
Mama: -Baiatul meu (il imbratiseaza)! Face si Camelia ce poate, dar tu ce pazesti? Ea incepe acum facultatea, mai are o saptamana de vacanta. Nu fi rautacios!
Razvan (sa stramba): -Da, da. Sa nu uiti ca si eu muncesc de maine, mai am doar O ZI de vacanta.
Camelia (in pijama, iese din dormitor): -Ce vacanta, ce serviciu? Lenesule, sa-i spui tu lui mutu' ca aia e munca! Sa imparti fluturase nu face cinste nimanui si nici nu aduce avere.
Razvan: -Avere, avere! Toata lumea avere, eu am cat imi trebuie: aproape nimic (pufneste in ras). Mama, cand mai mergem acasa? N-am mai fost de acum o luna.
Mama: -Dupa ce terminam renovarile. Poate vine si Camelia (Camelia face un "hm!") cu facultatea aproape de noi. Aici nu mai e de trait, n-ati auzit de toate ororile care se intampla in marile orase?!?
Camelia: -Dar aici se traieste, nu la tara; mama, mama, mereu acasa ai vrea sa fim! Ia-l pe Razvan si asa aici face purici degeaba. Ia-l sa coseasca iarba in curte si ii dai 1 leu pe zi (rade infundat; Razvan pufneste; urmeaza o pauza de tacere). Ma duc pana afara, ma intalnesc cu niste colegi.
Mama: Ai grija! Ocoleste parcurile noaptea si vezi cu cine te insotesti.
Scena 2 (Mama pe la bucatarie - bucataria are deschidere la sufragerie - Razvan pe canapea, vesnic in fata aceluiasi televizor)
Razvan: -Am vazut-o pe Sory. E in anul II. Cica o duce foarte bine.
Mama: -E la fel de frumoasa?
Razvan: -Maama! de unde vrei sa stiu eu?!?
Mama: -Esti baiat, tu la ce te uiti? E timpul sa ai si tu pe cineva! 26 de ani e o varsta la care ai putea sa-mi dai nepoti!
Razvan (protestand in continuare): -Mamaaa!
Mama: -Ziceam si eu...
(Momente de tacere; televizorul: stiri: "inca o sinucidere in Parcul Central, o tanara, cu identitate inca necunoscuta, s-a spanzurat de acelasi copac, denumit deja de localnici, copacul monstruos...")
Razvan: -Vorbesc in dodii si reporterii astia. Ce "copac monstru"...
Mama (tot cu treaba in bucatarie): -"Monstruos"...
Razvan: -"Monstruos", na! "Padurea Spanzuratilor"... baga spaima in oameni. Daca vrei te sinucizi, daca nu, nu! Eee, de parca iti pune cineva latul de gat (inchide televizorul). Ma duc sa ma intalnesc cu baietii, dar mai intai vreau ceva de haleala.
Mama: -Ce cuvant e si asta: haleala! Uite cum strica marele oras. Hai gusta!
Actul III
Scena 1
Razvan (in hol, o conduce pe mama sa): -Pa, mama! Ne vedem peste o saptamana. Sa-mi faci patul acasa.
Mama: -Sa nu lasi mancarea sa se strice. Chiar daca nu ti-o incalzeste Cami sa ti-o incalzesti tu. Da? Te rog fii cuminte si ai grija! Nu te mai uita numai la ala (aratand spre T.V.). Hai, te pup! (se pupa)
Razvan (dupa ce pleaca mama sa da drumul la T.V.):
Reporterul: -Sirul tragediilor continua. Aseara, intre orele 18 si 21 a fost descoperita tanara Sorana Serban, spanzurata de acelasi copac blestemat. Primaria a decis taierea copacului in speranta stoparii valului de sinucideri.
Camelia (intrand pe usa): -M-am gandit, mergem acasa.
Razvan: -A murit!...
Camelia: -Stiu... Cine?!?
Razvan (cu vocea tremuranda, uitandu-se in gol la T.V.) -Sory! (tacere) Mergem acasa... (in soapta): Mergem acasa.
Camelia (se aseaza langa el si il imbratiseaza): -Mergem acasa!
Scena 2
Reporterul: -A trecut o luna de la taierea copacului. Cazurile monstruoase de sinucideri sunt aproape uitate de oras. Astazi s-a lansat cartea lui Mircea Serban, Sory, soarele dintre ramurile copacului monstruos. Autorul descrie moartea, aparent misterioasa, pe care a avut-o sora sa, ultima sinucigasa. Daca doriti o alta perspectiva asupra intamplarilor cititi aceasta carte, in care se insinueaza crime oribile. Din Parcul Central, pentru canalul T.V., reporterul.
(teatru scurt)
Act I
Scena 1
Camelia (in genunchi, cu profilul drept spre public): -Credeai ca poti sa zbori!?! Esti doar un monstru. Visele tale sunt ingradite si monstruoase. Vreau sa plec (se indreapta spre baie).
Razvan (intra pe usa in pantaloni scurti si slapi): -Ce zi pierduta! Cameliaaa! era inchis la strand. (Pentru sine): e la baie, cand o cauti tot la baie. (Se aseaza pe fotoliu si da drumul la televizor): Iar s-a stricat telecomanda. (Se ridica si se indreapta spre televizor; schimba canalele T.V.).
Camelia (iesind din toaleta): -Ce e? Vii si dai drumul la T.V. si mai zici ca sunt zilele pierdute!
Razvan: -M-am intalnit cu Sory, si ea si-a luat teapala strand. Ce chestie, sa-l inchida! E inca destul de cald, sau, ma rog, asa cred eu.
Camelia: -Roaga-te, ca numai asta-ti lipseste. Schimba-te si pune mancarea la incalzit. Eu am treaba.
Razvan: Mai tarziu, mi-e lene... Stii ca Sory e in anul II? Si eu care nici nu m-am gandit la facultate. Da' lasa ca a fost buna si armata. Astia de azi nici nu stiu ce pierd. Ia sa te duci si tu sa faci armata ca acum ai voie. (rade putin).
Camelia: La ce te uiti? Sa nu-mi spui ca la stiri!
Razvan: Ba sa stii ca si eu pot sa ma uit "la stiri"
(Tacere; Camelia care a aranjat lucrurile prin casa ravasita pana acum, se indreapta spre oglinda din hol pentru a-si aranja parul).
Camelia: Eu plec! Atat pot sa-ti spun azi.
Scena 2
Razvan (in acelasi loc in care l-am lasat in scena I, dar imbracat in pijama, pijama cu imprimeu cu porcusori albastri): -Ia uite, s-a mai omorat una in parc. Bai, frate, e a treia saptamana asta. Pe unde o fi Camelia?
(Suna la interfon: o data, de doua ori; Razvan se rifica sa raspunda).
Razvan: -Da, cine e?
Camelia (din interfon): -Eu!
(Razvan apasa si da drumul la incuietoare; asteapta in hol).
Camelia (intra pe usa): -Buna! Cat e ceasul? Ce zi frumoasa!
Razvan (se tranteste pe canapea): -E 21, deja e noapte. Ce-ai mai facut?
Camelia: -Nu mare lucru. M-am plimbat prin parc. A fost... sa zicem, inaltator.
Razvan: Mi-e foame. Mama vine maine. O s-o rog sa-mi faca ceva.
Camelia: Sa NE faca ceva! Ca doar e si mama mea. Ia uite ce egoist! (il ciufuleste; se aseaza si ea pe canapea).
Act II
Scena 1 (A doua zi, ora 12, Mama, Camelia, Razvan)
Razvan: -Ce bine ca ai venit, uite, fiica ta ma tine flamand (smiorcaindu-se si razand). Vreau ceva bun; ce mi-ai adus?
Mama: -Baiatul meu (il imbratiseaza)! Face si Camelia ce poate, dar tu ce pazesti? Ea incepe acum facultatea, mai are o saptamana de vacanta. Nu fi rautacios!
Razvan (sa stramba): -Da, da. Sa nu uiti ca si eu muncesc de maine, mai am doar O ZI de vacanta.
Camelia (in pijama, iese din dormitor): -Ce vacanta, ce serviciu? Lenesule, sa-i spui tu lui mutu' ca aia e munca! Sa imparti fluturase nu face cinste nimanui si nici nu aduce avere.
Razvan: -Avere, avere! Toata lumea avere, eu am cat imi trebuie: aproape nimic (pufneste in ras). Mama, cand mai mergem acasa? N-am mai fost de acum o luna.
Mama: -Dupa ce terminam renovarile. Poate vine si Camelia (Camelia face un "hm!") cu facultatea aproape de noi. Aici nu mai e de trait, n-ati auzit de toate ororile care se intampla in marile orase?!?
Camelia: -Dar aici se traieste, nu la tara; mama, mama, mereu acasa ai vrea sa fim! Ia-l pe Razvan si asa aici face purici degeaba. Ia-l sa coseasca iarba in curte si ii dai 1 leu pe zi (rade infundat; Razvan pufneste; urmeaza o pauza de tacere). Ma duc pana afara, ma intalnesc cu niste colegi.
Mama: Ai grija! Ocoleste parcurile noaptea si vezi cu cine te insotesti.
Scena 2 (Mama pe la bucatarie - bucataria are deschidere la sufragerie - Razvan pe canapea, vesnic in fata aceluiasi televizor)
Razvan: -Am vazut-o pe Sory. E in anul II. Cica o duce foarte bine.
Mama: -E la fel de frumoasa?
Razvan: -Maama! de unde vrei sa stiu eu?!?
Mama: -Esti baiat, tu la ce te uiti? E timpul sa ai si tu pe cineva! 26 de ani e o varsta la care ai putea sa-mi dai nepoti!
Razvan (protestand in continuare): -Mamaaa!
Mama: -Ziceam si eu...
(Momente de tacere; televizorul: stiri: "inca o sinucidere in Parcul Central, o tanara, cu identitate inca necunoscuta, s-a spanzurat de acelasi copac, denumit deja de localnici, copacul monstruos...")
Razvan: -Vorbesc in dodii si reporterii astia. Ce "copac monstru"...
Mama (tot cu treaba in bucatarie): -"Monstruos"...
Razvan: -"Monstruos", na! "Padurea Spanzuratilor"... baga spaima in oameni. Daca vrei te sinucizi, daca nu, nu! Eee, de parca iti pune cineva latul de gat (inchide televizorul). Ma duc sa ma intalnesc cu baietii, dar mai intai vreau ceva de haleala.
Mama: -Ce cuvant e si asta: haleala! Uite cum strica marele oras. Hai gusta!
Actul III
Scena 1
Razvan (in hol, o conduce pe mama sa): -Pa, mama! Ne vedem peste o saptamana. Sa-mi faci patul acasa.
Mama: -Sa nu lasi mancarea sa se strice. Chiar daca nu ti-o incalzeste Cami sa ti-o incalzesti tu. Da? Te rog fii cuminte si ai grija! Nu te mai uita numai la ala (aratand spre T.V.). Hai, te pup! (se pupa)
Razvan (dupa ce pleaca mama sa da drumul la T.V.):
Reporterul: -Sirul tragediilor continua. Aseara, intre orele 18 si 21 a fost descoperita tanara Sorana Serban, spanzurata de acelasi copac blestemat. Primaria a decis taierea copacului in speranta stoparii valului de sinucideri.
Camelia (intrand pe usa): -M-am gandit, mergem acasa.
Razvan: -A murit!...
Camelia: -Stiu... Cine?!?
Razvan (cu vocea tremuranda, uitandu-se in gol la T.V.) -Sory! (tacere) Mergem acasa... (in soapta): Mergem acasa.
Camelia (se aseaza langa el si il imbratiseaza): -Mergem acasa!
Scena 2
Reporterul: -A trecut o luna de la taierea copacului. Cazurile monstruoase de sinucideri sunt aproape uitate de oras. Astazi s-a lansat cartea lui Mircea Serban, Sory, soarele dintre ramurile copacului monstruos. Autorul descrie moartea, aparent misterioasa, pe care a avut-o sora sa, ultima sinucigasa. Daca doriti o alta perspectiva asupra intamplarilor cititi aceasta carte, in care se insinueaza crime oribile. Din Parcul Central, pentru canalul T.V., reporterul.
Sfarsit
Abonați-vă la:
Postări (Atom)